am învăţat să aştept, dar numai am răbdare să aud
cum se zbat aripile noastre în vântul de afară.
cum se zbat aripile noastre în vântul de afară.
am învăţat să privesc cu inima deschisă apusul soarelui,
ca razele să îmi pătrundă până dincolo de ţesuturi.
am uitat însă cum e sa fii fericit.
am învăţat să sufăr in tăcere, să plâng pe întuneric
iar dimineaţa lacrimile se transformau în zâmbete străine.
am învăţat să te ascult şi atunci când nu spui nimic,
dar pe bune dacă mai ştiu să te iubesc.
oh :( ..e frumoasa postarea , dar e trista :( !
RăspundețiȘtergeredureros dar uneori adevarat ...
RăspundețiȘtergerece frumos ar fi sa ma pot trezi dimineata plangand de fericire...
nu e trista postarea. e o confesiune a sufletului impacat.
RăspundețiȘtergeredar pe bune dacă mai ştiu să te iubesc.
RăspundețiȘtergerecat de frumos :|
si totusi, confesiunea aceasta, ascunde si disperarea: "dar pe bune daca mai stiu sa te iubesc"
RăspundețiȘtergere''am învăţat să te ascult şi atunci când nu spui nimic'' si eu am invatat asta, dar mi s-a parut cea mai grea lectie posibila....
RăspundețiȘtergereInca nu am invatat sa ascult...dar ma bucur ca tu poti :)
RăspundețiȘtergere@Radu: da, ascunde si un pic de disperare.
RăspundețiȘtergeredar mie-mi suna mai mult a resemnare...depinde de oameni.
@Camelya: totusi, mai trebuie exersare la acest capitol.(la mine)
RăspundețiȘtergereSuperbe si sincere cuvinte!Cat de minunat!
RăspundețiȘtergerebai, playlistul tau e genial:) really addictive
RăspundețiȘtergerehi hi ;))
RăspundețiȘtergereSi eu am uitat cum e sa fii fericit.Nu de tot...
RăspundețiȘtergereDar trebuie sa invat din nou...
foarte frumos,ca de obicei! (:
RăspundețiȘtergeremultumesc lola :) glad to hear you @ here... :)
RăspundețiȘtergere