În timp ce tu o să îmi faci cafea aia cu lapte,
eu îmbrăcată cu rochiţa aceea roşie, am să îti scriu acest poem
de altfel foarte trist si necăjit, că toamna-i foarte grea
pentru suflete blânde ca noi.
Nu te îngrijora micuţo, spuneai tu
toamna, amintirile călduroase trebuie ambalate frumos
ca pe nişte cadouri şi dăruite prietenilor.
O rază de soare acolo, un val de mare aici
si poate aşa vom fi mai fericiţi.
imi place ce-ai scris....si imi place si imaginea:X:D >:D<
RăspundețiȘtergeresa nu uit sa mai trec mai des pe aici :)
RăspundețiȘtergerePoate mâine, poimâine nu o să te mai citim pe blog, ci din cărţi :)
RăspundețiȘtergereFoarte frumos!
@Elena: merci fain :)
RăspundețiȘtergere@lerret: din cărţi care nu se vor vinde sau de care? :))
"Toamna , al anului ultim , cel mai frumos suras."
RăspundețiȘtergereWilliam Cullen Bryant
draguta postarea si fotografia:)
Frumoasa fotografia .. cat despre ce ai scris, si mai frumos :)
RăspundețiȘtergeremultumeesc frumos!!
RăspundețiȘtergeresuperba fotografie!
RăspundețiȘtergerefoarte frumos ai scris!
intr-o toamna tarazie si rece Doua suflete calde pline de romantism.
RăspundețiȘtergereabia astept sa te privesc in ochi si sa iti vad dorintele ascunse ale inimi ..cain ascuns sa iti pot face cadourile pe care ti le doresti din tot deauna ....ganduri pentru ...:):*