"Dezlegând misterele nopţilor petrecute în tăcere
să ne acordăm inimile într-un preludiu pentru pian"- M.P.
să ne acordăm inimile într-un preludiu pentru pian"- M.P.
Peste toate zilele cu ploaie si noroi
se asterne o tacereca o rochie neagra
Peste toti ingerii cu aripi de hartie
insuficient de fericiti
se apleaca o durere a iubirii noastre.
Nimeni nu vede in noi
iubirea aceasta dominata inca de o copilarie nedezfacuta.
Imi simt primavara pe umeri gata sa isi deschida sufletul
peste lunile astea.
Iara mi-a fost dor de tine.
dor, dor, dor... cu tine calator
RăspundețiȘtergeredin iarna-si desprinde usor
ale primaverii aripi si zbor...
de-ar ajunge numai repede la el !
"Iubirea-i fum ce din suspine creşte."
RăspundețiȘtergeredraguta postarea:)
imi place cum scrii.
E un sentiment dulce si dureros acesta, de iubire...Mainile sunt indragostite, gura iubeste...Iubirea e ca o "leoaica tanara".Ma bucur ca pot sa te citesc! Felicitari!
RăspundețiȘtergerecine e M.P. ?
RăspundețiȘtergereCuvinte??Chiar trebuie sa leg doua cuvinte? Nu le gasesc, sa spun cat de mult m-a impresionat postarea...chiar trebuie?
RăspundețiȘtergerescri foarte frumos:)
RăspundețiȘtergereUn fluier se aude in ecou cu o soapta
RăspundețiȘtergereblanda cantand acordu vocilor de ingeri
intr-o singura dragoste,ploaie tarzie venita
pe ogoarele iubiri cu stropi minunati de fericire!
inimile noastre doua picaturi de roua a diminetilor albastre,
tanjind de dor in zare se unesc in asteptare, stralucind in raza soarelui divin.
"Prin mansarde, în luna lui Marte.."
RăspundețiȘtergere