miercuri

i've lost myself

am decis să scriu câteva rânduri pentru toate dimineţile
în care sufletul meu era gol,
pentru vieţile noastre absente îngrămădite într-o valiză,
pentru toate momentele trăite undeva între depărtari si obsesii,
pentru răspunsurile găsite într-o oarecare toamnă,
dar mai ales pentru timpul pierdut printre poveşti din copilărie,
şi pentru ecoul fericii care ne-a învăţat cum e să-ţi pierzi viaţa şi
să trăieşti de unul singur bine mersi cu visele şi aripile puse deoparte.



7 comentarii:

  1. scrii atat de rar! mi-e greu sa iti iubesc blogul, daca tu ne parasesti atat de des...

    RăspundețiȘtergere
  2. 'pentru vieţile noastre absente îngrămădite într-o valiză,' imi aminteste de zilele in care ma grabeam sa-mi impachetez cat mai repede sufletul in valiza si sa plec .

    RăspundețiȘtergere
  3. Astazi am petrecut ceva timp pe blogul tau (este prima oara cand intru) si cred ca au fost cele mai frumoase momente pe ziua de azi. Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  4. @Stef: Sa mai revii, blogul te asteapta oricand aici ... :)

    RăspundețiȘtergere