Diminetile ploioase imi coboara tot timpul ingerii de pe nori
sa-mi cante un acord, doua
pana vremea se face iar frumoasa.
Ascult respiratia acestui poem si imi da fiorii
parca creste pe masura ce se scrie
pe hartie.
Seara, vecinii vin sa imi spuna
sa cobor dintre nori, dintre ingeri
sa opresc zgomotul asurzitor dintre aripi
Eu cu ce-s devina?
Noaptea ne urcam pe o scara si privim stelele
pana adorm si parul meu se pierde in mainile tale.
Apoi, cand o alta dimineata se revarsa,
ne luam aripile si plecam.
Suntem noi doi... si zilele astea ploioase.