duminică

pohem bohem

Uneori nu iti vedeam decat bratele mici inodandu-se,
si noaptea ma imbratisau singure, mecanic dar totusi cu o iubire sincera.
Uneori imi atingeai numai umerii
si ziua imi lasam umerii goi, probabil sa nu iti strivesc sarutarile
obsedata de ideile stanesciene.
Rareori te vedeam intreg, in fiecare zi priveam doar o parte din trupul tau.
si ne devoram unul pe altul, gustam din pomul interzis, savuram necesitatea
de a fi un intreg oriunde oricand oricat.

*Tot timpul ti-am vazut aripile, dar tu nu ai stiut sa le folosesti.

8 comentarii:

  1. CUPLu


    Unii te vad numai pe tine,
    Altii ma vad numai pe mine,
    Ne suprapunem atat de perfect
    Incat nimeni nu ne poate zari deodata
    Si nimeni nu indrazneste sa locuiasca pe muchia
    De unde putem fi vazuti amandoi.
    Tu vezi numai luna,
    Eu vad numai soarele,
    Tu duci dorul soarelui,
    Eu duc dorul lunii,
    Stam spate in spate,
    Oasele noastre s-au unit de mult,
    Sangele duce zvonuri
    De la o inima la alta.
    Cum esti?
    Daca ridic bratul
    Si-l intind mult inapoi,
    Iti descopar clavicula dulce
    Si, urcand, degetele iti ating
    Sfintele buze,
    Apoi brusc se-ntorc si-mi strivesc
    Pana la sange gura.
    Cum suntem?
    Avem patru brate sa ne aparam,
    Dar eu pot sa lovesc numai dusmanul din fata mea
    Si tu numai dusmanul din fata ta,
    Avem patru picioare sa alergam,
    Dar tu poti fugi numai in partea ta
    Si eu numai in cealalta parte.
    Orice pas este o lupta pe viata si pe moarte.

    Suntem egali?
    Vom muri deodata sau unul va purta,
    Inca o vreme,
    Cadavrul celuilalt lipit de el
    Si molipsindu-l lent, prea lent, cu moarte?
    Sau poate nici nu va muri intreg
    Si va purta-n eternitate
    Povara dulce-a celuilalt,
    Atrofiata de vecie,
    Cat o cocoasa,
    Cat un neg...
    Oh, numai noi cunoastem dorul
    De-a ne putea privi in ochi
    Si-a intelege astfel totul,
    Dar stam spate in spate,
    Crescuti ca doua crengi
    Si daca unul dintre noi s-ar smulge,
    Jertfindu-se pentru o singura privire,
    Ar vedea numai spatele din care s-a smuls
    Insangerat, infrigurat,
    Al celuilalt.


    Autor: Ana Blandiana




    mi-a adus aminte de această poezie superbă postul tău
    8->

    RăspundețiȘtergere
  2. "savuram necesitatea
    de a fi un intreg oriunde oricand oricat."
    :x

    RăspundețiȘtergere
  3. Foloseste-i aripile si lasa-l pe el sa le foloseasca pe ale tale,atunci ar trebui sa stie ce sa faca,daca nu vor cadea doua perechi de aripi si vei sti ca a fost vina sa.

    RăspundețiȘtergere
  4. eu stiu cine esti tu...
    dar...
    tu stii cine sunt eu ?
    ...

    RăspundețiȘtergere
  5. da,am citit "scris pe trup".. mi-a plăcut foarte tare . Cred că şi ţie ţi-ar plăcea ...lectură frumoasă şi cât mai "curândă" ! :*

    RăspundețiȘtergere