Cadeau frunze pe chipul lorDoi chitaristi cam tristi,
Isi acordau pe rand
Inimile dezacordate
De prea putina iubire.
Se auzea un sunet gri,
Mi minor pe ritmuri vii.
Isi modelau sufletul insangerat
Cu un penel colorat.
Degetele inghetate fugeau
Tot mai departe
Pe ritmuri de melancolii tricotate.
Toamna e un pulover tricotat cu frunze in dungi galbene-maro.
7 comentarii:
:x
superb <3
si titlul e =P~
foarte tare.felicitari >:D<
imi place cum ai scris .... e p gustul meu:DD
Fugeau tot mai incet , tot mai incet
Tot mai departe , mai departe .
tommna-i un sfârşit chinuit de poveste..ce bine ă a fost şi că nu mai este...
.
Dar nu pot nega ca viata doare, pur si simplu, intamplarea de a fi si a respira fiecare clipa stiind ca incet dar sigur cade o frunza din tine si nimic nu o poate lipi inapoi.Caci e toamna.
IN FAVOARE TOAMNEI , REVINE ACEASTA DULCE MELANCOLIE CARE MA IMPINGE SA MA ARUNC INTR-UN MUNTE DE FRUNZE MULTICOLORE
Trimiteţi un comentariu