Fericire in rate

Progresam si uitam, sa fim fericiti,
Ingropam bucurii, intr-o mare de biti,
Nu te mai poti ascunde, esti mult prea conectat,
Nu mai poti sa fii singur, esti identificat,
Nu mai poti sa refuzi, nu te lasa sa crezi,
Te invata sa-ti cauti iubirea pe net,
Viata este viteza, nu mai poti sa te-opresti,
Te strivesc cei din urma daca incetinesti,
Cineva sa opreasca invazia de biti,
Cineva sa ne faca din nou fericiti!

P.S. Vama Veche. 
Tudor Chirila este genial!

 

s.o.s

Salvati-va sufletele din spitale si torturi.

Iata-ne la sfarsit ajunsi.

Copii inghititi de minciunile voastre.

Cersim iubire dar nu stim sa o daruim.

Dimineata devreme, ne luam sufletul si il ducem la piata.

Vanzare cu pret redus.

Ecourile tipa infundat in noi.

Vecinii de la trei se cred eroi.

Oamenii cu bratele taiate se tarasc de mici in noroi.

Mortii vin pereche dintr-un neobosit razboi.

Nu ne mai pasa.

Nebunii scriu poezii pe pielea arsa.

Iar pe mine amnezia ma scufunda, madularele mi-apasa.
 

In gol

Nu ma lasa sa cad de pe geana ta,

E ultima toamna si nu as vrea

Sa plec deja.

Ne-am inecat sufletele la margine de mare.

Am crezut ca mi-au crescut aripi,

Si te auzeam in gand.

Cuvintele ma gadila cand tu vorbesti,

Dar nasti taceri si cuvintele le-ngropi

Un pumn de nisip si-o gura de tristete.

Pe-un nor de cer

Oameni-ingeri cu bratele-nainte

Se arunca intr-un gand amar

Sa gaseasca stropul de iubire necesar.

ultima toamna

Asculta mai multe audio Muzica

Inimi dezacordate

Cadeau frunze pe chipul lor

Doi chitaristi cam tristi,

Isi acordau pe rand

Inimile dezacordate

De prea putina iubire.

Se auzea un sunet gri,

Mi minor pe ritmuri vii.

Isi modelau sufletul insangerat

Cu un penel colorat.

Degetele inghetate fugeau

Tot mai departe

Pe ritmuri de melancolii tricotate.

Toamna e un pulover tricotat cu frunze in dungi galbene-maro.

Cred ca inteleg ingerii...

Mai bine m-ai lasa sa aud lucrurile cum se sparg inlauntrul meu,

Mai bine mi-ai sfasia carnea si buzele nenascute.

Si-atunci ai fi un trup ce nu pot sa-l cuprind in brate,

Inger gol.

Am vazut cum ti-au crescut transparentele aripi,

Inger nepipait.

Zburai mai mult prin amagiri decat prin mine,

Inger pierdut.

Cu mainile prea reci si triste, alergai in mocirla de vise,

Inger nascut din erori.

"iniţial femeia avea aripi." Stefan Ciobanu

Sa...

Si totusi,

daca ai putea intr-o clipa, simultan - sa strangi o creanga inghetata in mana,

sa bei o dusca de rom, sa vezi cum zboara un inger, sa zambesti sfasiat, sa

atingi cu buzele aripile lui, sa privesti in oglinda, sa-ti pui capul pe perna, sa

iti amintesti un prieten uitat, sa citesti ultima fraza dintr-o carte, sa auzi

un strigat infundat, sa pasesti pe o panza de paianjen, sa-ti dai seama

ca cineva te iubeste, sa scapi din mana un vas de cristal, sa-ti tragi patura

peste cap, sa canti ultimul acord la chitara, sa iubesti absurdul, sa gasesti

lucrul pierdut, sa ierti pe cineva niciodata iertat...