Elegie

Exista timp.Dar nu suficient.

Exista distante.Mult prea mari.

Exista oameni.Care te dezamagesc.Te parasesc.Si uita.

Exista fericire.Dar eu nu o simt.

Exista cuvinte.Si sunete.Si muzica.

Nu exista iubire.

Once

Orbire

Ingerul cu chip ranit  

fara aripi, fara trup

Printre coastele iubirii

zboara sangerand.

Amintiri ce cad si plang

peste umeri goi si tristi.

        

Rece si pal

Cu lanturi ma legi si ma lasi sa ma zbat

M-arunci in pivinita inimii tale

E neagra si ranita toata,

Dar nu-ti pasa.

E urat si frig aici la tine,

Si un sunet monoton si trist

Se aude infundat.

tic-tac tic-tac tic-tac

suna ca un ceas

Aici ploua cu sange din artere,

Picura cu sentimente reci

Imi cresc degete cu gheare

 Iar aripile mi se frang.

Alternosfera

Un tremur de gene

Intre mine si tine timpul curge

Un strop de tine si-o idee de noi

Clipe in care matinal ne zambeam.

Si ameteam.

Intre tine si mine e-o tacere

Buzele reci si umerii goi

Era tarziu si trebuia sa pleci.

 Numai Tu

Pustiu

Acum,

mai pustiu ca oricand

Soapte si cuvinte infiripate ici-colo

eu nu sunt de-aici, si nici de-acolo.

Am aripi din alt decor

Dar rolul e la fel.

Acelasi vis copilaresc

Cu masti si vise ce se-albesc

Intr-un ritm tomnatic aburind.

Nebun de alb

Septembrie, luni

Totul e aiurea.Totul e confuz.

S-a dus si vara, 

S-au dus si noptile ei

E toamna.E gol.

Aroma diminetii o sorb langa chitara ta.

Imi imbrac sperantele si paltonul cafeniu.

Am plecat!

Numai veni, e prea tarziu.

Septembrie, luni

Tu.Eu.Noi.

Ma afund in curbura sufletului tau

Sangeria noapte aripile mi le frange

Mi se sfarama oasele de dor

Si ingerii ma plang, in nuante de gri

Iti sangereaza buza in lipsa de iubire

Mi se loveste tampla de trupul tau uscat

Pielea-ti arde intr-un vid intunecat

Sunt umbra fara aripi ce in suflet iti patrunde